Scopul meu în zugrăvirea acestui mic volum a fost de a-l face pe copilul nepăsător să gândească, iar, forma alegoriei a fost, de mult timp, considerată a fi potrivită pentru acest scop, de cei ai căror paşi încerc, cu umilitate, să îi urmez. Puterea minţii este trezită cu energie prin efortul de a pătrunde un mister.
Totuşi, eu percep următoarele descrieri ale luptei creştinului nu ca fiind imagini neterminate, ci, mai degrabă, delimitări sumare care trebuie umplute, nu doar de imaginaţia unui copil, dar şi de sugestiile celor încredinţaţi cu îngrijirea sa. Acestora le recomand, cu căldură, să „sprijine cu vorba”, pentru a indica morala, pentru a aplica lecţia; mai presus de orice, de a explica aluziile la adevărurile superioare şi mai sfinte ale religiei, care am considerat că se prezintă mai deschis dacă seamănă atât de mult cu un basm. Sabia, armura, chiar şi numele luptătorului, puterea pe care a primit-o, coroana pe care o va purta la finalul luptelor sale, dar nu ca răsplată, vor fi exemple pentru aceste aluzii; pe care orice părinte înţelept şi pios le poate aplica şi în alte lecţii valoroase.
Din experienţa pe care o am cu copiii, sunt sigură că o poveste alegorică poate fi, cu uşurinţă, atractivă pentru mintea lor; dar aceasta depinde, în mare parte, de influenţa celor din jurul lor, fie că obţin din aceasta doar o distracţie trecătoare de un ceas, sau instrucţiuni solide despre adevărul sacru pe care Autorul aşteaptă să îl prezinte cu nerăbdare.
