Pocainta este o necesitate si o urgenta a Bisericii zilelor noastre. Se scrie mult pe subiecte conexe, insa mai putin importante. Suntem invatati cum sa ne implicam intr-o multime de activitati cu iz crestin, insa prea putin se scrie sau se predica despre pocainta. Poate ca acesta este unul dintre motivele pentru care, in debut de secol XXI, pocainta reala a devenit o floare rara. Si totusi, pocainta a constituit subiectul central al predicilor lui Ioan Botezatorul, al predicilor Mantuitorului si al celor rostite de apostoli.
Thomas Watson, predicator si autor puritan englez, a studiat la Colegiul Emanuel, Cambridge, unde a fost remarcat pentru profunzimea sa. Activitatea pastorala i-a adus multa apreciere din partea multimilor, insa a fost deseori ingreunata de capriciile liderilor din vremea sa. Ingrijorat de presiunile puse de puterea regala asupra slujitorilor, Watson si-a continuat o vreme lucrarea in particular, fara sprijin din partea regalitatii sau a Bisericii Angliei. A murit in timp ce se ruga in camaruta sa, la 28 Iulie 1686, lasand in urma o mostenire spirituala bogata: cartile pe care le-a scris.
