Cu aproape 3000 de ani in urma, traia in Samaria proorocul Elisei. Pe atunci poporul Israel era slab si putin la numar. In nord se afla Siria, care devenise o mare putere tocmai datorita asezarii sale: Persia la est, Marea Mediterana la vest, Turcia in nord si Israelul in sud. Toate caravanele cu marfuri trebuiau sa treaca prin Siria, asa ca primea taxe de la toata lumea, oferind in schimb protectie. In 2 Regi capitolul 5 se afla o istorisire minunata despre o fetita israelita, fara nume, care a facut fericit un om si familia lui prin simplul fapt ca a facut cunoscut si altora ceea ce stia. In Biblie ni se spune ca marturia ei a cutremurat doua popoare, care poate ca s-ar fi luptat intre ele daca nu ar fi intervenit proorocul lui Dumnezeu.
Fetita nu este numita in Biblie, iar eu am ales sa-i spun Micuta in povestirea mea. Totusi, toti cei care L-au cunoscut pe Dumnezeu vor primi un nume. Intr-o zi vom vedea ca frumusetea numelor noastre va fi determinata de marturia pe care am dat-o pentru Dumnezeu. Orice nume as fi ales eu acum pentru aceasta fiica plina de curaj se va dovedi atunci lipsit de frumusete. Daca se afla lectii in aceasta povestire, cred ca sunt diferite pentru fiecare cititor in parte; depinde de cel caruia si sunt destinate. Sper sa va placa la fel de mult sa o cititi pe cat mi-a placut mie sa o scriu.
Autorul